Tren de epocă, ajuns la fier vechi

Vagoanele care alcătuiau trenul de epocă Bucureşti au fost tăiate în gara Bucureşti Est (Obor). Trenul Bucureşti a fost în proprietatea fostei Societăţi Feroviare de Turism SFT-CFR SA şi era compus din 5 vagoane după cum urmează: un vagon de casa I Breda, fabricat în Italia în anii ’30; un vagon clasa I + II Hecht, fabricat în Germania în 1924;  două vagoane clasa a II-a BMX, fabricate la începutul anilor 1900; un vagon restaurant, construit la Astra Arad în 1936. Într-o sesizare trimisă Jurnalului Naţional, se precizează că aceste vagoane au fost vândute la bursă unei firme de valorificare a fierului vechi. "Măcelul a început în această lună. Până în acest moment au fost tăiate cele două vagoane de clasa a II-a şi s-a început la vagonul restaurant. Zvonurile spun că toată «afacerea» este în regulă, însă aş dori să menţionez că aceste vagoane sunt într-o stare bună, locul lor fiind în Muzeul CFR." Jurnalul Naţional a trimis o adresă Muzeului CFR prin care ceream date suplimentare: a fost acest tren inclus în patrimoniu? Şi dacă da, a fost cerut un aviz pentru tăierea acestuia în bucăţi? Răspunsul Muzeului CFR nu a ajuns însă. CFR SA a trimis în schimb o precizare legată de trenul de epocă. Astfel că, potrivit adresei, trenul nu a fost inclus pe lista de patrimoniu a Ministerului Culturii. "Cele 5 vagoane din componenţa trenului Bucureşti au fost vândute prin B.R.M. ca mijloace fixe, material rulant – vagoane, conform pre­vederilor interne şi legilor în vi­goare prin licitaţie publică şi nu ca fier vechi. Vagoanele la care se face re­­ferire nu sunt înscrise în inventarul pa­trimoniului cultural mobil conform actului nr. 2426/24.05.2011 emis de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. În urma contractului de vânzare-cumpărare toate obli­gaţiile referitoare la cele 5 va­goane cad în sarcina noului proprietar", se arată în comunicatul CFR SA. 

Materialul rulant al CFR SA a făcut subiectul multor articole de presă. Jurnalul Naţional a relatat că în 2007 României i se alocau 230 de milioane de euro pentru achiziţia de vagoane noi. La acea vreme, CFR SA a răspundea că "în Planul Opera­ţional Sectorial al Transportului (POS-T) 2007-2013 figurează şi proiectul de «Reînnoire parc mate­rial rulant» (achiziţie rame electrice EMU). Valoarea totală a proiectului este estimată la circa 230 milioane de euro, finanţarea urmând a fi asigurată de fonduri europene regionale nerambursabile (50%) şi cofinanţate de la buget (50%). Ministerul Transporturilor trebuie să demareze procedura de accesare a fondurilor europene (FDER), iar o condiţie obligatorie pentru accesarea acestora este alocarea cofinanţării din surse publice pentru proiectul de achiziţie material rulant”, se arată în răspunsul CFR SA. Jurnalul Naţional a mai întrebat dacă au existat măcar întâlniri sau discuţii cu privire la modul de accesare al acestor bani. CFR SA a răspuns că "Autoritatea de Management POS-T din cadrul MTI este cea care poate răspunde la această întrebare, fiind singura în măsură să corespondeze sau să facă demersuri pe lângă Comisia Europeană". Potrivit documentelor intrate în posesia noastră, discuţii şi studii există din 2007, dar cu finalizarea proiectelor stăm mai rău. Astfel că, în 2007, CFR-ul a avut la dispoziţie fonduri europene pe care să le folosească în vederea întocmirii strategiei de achiziţie de material rulant nou. Valoarea contractului a fost de 700.000 de euro, bani oferiţi CFR Călători prin programul Phare CES 2006. La această sumă bugetul de stat ar fi trebuit să vină cu o sumă modică de 175.000 de euro. Din păcate, în primăvara anului 2008, studiul Phare care ar fi sprijinit achiziţia de material rulat la CFR Călători a rămas în coadă de peşte. În acest moment, surse din CFR au confirmat că România nu mai poate accesa cele 230 de mi­lioane de euro pentru achiziţie material rulant. Practic, o dată cu spargerea companiilor feroviare şi intrarea în competiţie a firmelor private, banii europeni nu mai pot fi luaţi pentru că, în acest mod, CFR ar ajunge un concurent neloial pentru firmele private cu care împart infrastructura. Banii europeni s-ar transforma aşadar în ajutor de stat. În acest moment, CFR SA poate primi pe fonduri europene doar material rulant care poate fi folosit în mentenanţa infrastructurii.